Iluzii

Mă uit la el, dar e făcut din ceară

Şi se topeşte-n faţa mea. Incepe să dispară,

Şi nu-mi mai doresc mâna să-mi ceară.

Pentru ce..??

Să se uite la mine ca la o muritoare de rând?

Crezându-se prinţ..? Zeu pe pământ..?

Când astea sunt divinităţi care nasc credinţă,

Şi te ridică de la pământ când eşti cuprins de neputinţă.

Ori, el încă e băieţel

Chiar dac-apare-n gând.

Vedeai un suflet sfânt

Acum vezi o iluzie.

Te-atingi de-a ei guriţă,

Şi te trezeşti noaptea plângând

Sau te-ascunzi după versuri…

Rând după rând.

– Vine ziua când te vei gândi pe câţi ai dezamăgit.

-Scopul atins sau nu, preţul e plătit.

-Şi-atunci te gândeşti la mine. Aha, totuşi îţi pasă.

-Dar acuma te-ai pierdut.. şi nu în drum spre casă.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s