D’şoara Timişoara-rafinată din 1900 până azi

1930.Ora 18.30. Toamna
Soarele încă mai strălucește, din spatele Catedralei.. Miros de trabuc, parfumuri fine, învăluiau orașul. Burghezia orașului prezentă pe eleganta terasa a restaurantului care ”oferea un loc de conversație publicului inteligent”.
Orașul era plin de parcuri, monumente fel de fel, piese de teatru care mai de care, concerte, baluri în care prinții și prințesele nu puteau lipsi, mereu pregătit pentru o petrecere. Iar atunci când primea musafiri, își punea zestrele cele mai frumoase, tot timpul lăsând o părere buna! Era ospitalier, oferea tot ce are mai bun, fiind aprovizionat cu băuturi de import cât și ‘înghețată și bufet de primă forță’ dar și o priveliște pompoasă!
Potecile frumos așezate, erau tot timpul pline de domnișoare și doamne elegante, îmbrăcate în dantela și puf, la brațul unor bărbați distinși și pedanți. Tinerii îndrăgostiți își dădeau priviri fulgerătoare, cu frică că cineva să nu’i vadă!

Azi, a rămas această domnișoară rafinată cu acealaşi nume Timişoara!

Pe asfaltul acestui oraș am făcut primii pași, iar acum zilnic ma plimb prin el și nu mă mai satur de minunățiile lui.Mi-a zâmbit din prima clipă când am dat ochii cu el, din primi pași pe care i-am făcut. M-a primit cu braţele deschise. Zi de zi am crescut pe străziile acestui oraș, fiind lângă mine și la bine și la greu. Când eram mică, mă plimbam de mână cu tata, dar pe măsura ce am crescut m-am aruncat singură în mulțimea ce îl popula. El îmi știe fiecare mișcare, mă știe dacă am probleme sau sunt tristă și stie să-mi citească zâmbetul de pe buze. Întotdeauna am fost extrem de mândră de oraşul meu, chiar dacă mergeam şi vizitam alte oraşe, fie prin ţară fie prin străinătate, extraordinar de frumoase, tot aşteptam cu nerăbdare să mă întorc în Timişoara, să mă arunc pe iarba din Unirii, să citesc într-un parc sau pur şi simplu să stau şi să admir.
Tot timpul am fost impresionată de clădiriile din oraşul meu, dar nu m-am interesat de toate, doar de cele din cartierul meu, care sunt de`a dreptul superbe.Având în vedere că stau într-o clădire din aia veche, tot timpul încerc să-mi imaginez o scenă din viaţa oameniilor de pe vremea aceea, ce faceau de dimineaţă până seara! 🙂

Dar azi 7.06.2010, a fost pentru prima oară în viaţa mea când m-am simţit musafiră la mine-n oraş! Nu credeam că mă voi simţi aşa. Ştiam că va fi o senzaţie tare, dar niciodată să mă simt ‘atât’ de musafiră în Timişoara Noastră. Dar uite că aşa m-am simţit, din clipa în care am ajuns în faţa Catedralei, unde lumea se aduna din toate părţile.
Şi a început: Dan Cărămidariu a fost eroul meu pentru o zi. Omul acesta ştie mai multe despre Timişoara (şi din cate am observat şi despre alte oraşe din România şi nu numai) decât orice profesor de istorie, sau om care lucrează la Muzeu. Pur şi  simplu am fost uimită de cât de multă informaţie deţine, o adevarată comoară.

Am fost extrem de bucuroasă să aflu de clădiriile, pardon palatele, vechi din centru şi de prin toate zonele. Reţine-ţi Timişoara e plină de palate, oraşul cu cele mai multe palate (15.000 la număr). Am aflat care e cea mai veche clădire din Timisoara (spitalul militar). Timişoara de atunci ca Timişoara de acum, dupa cum am observat, a stat, stă şi va sta cu braţele deschise. Sârbi, maghiari, nemţi, moldoveni, ardeleni, olteni-de tot ţi pentru toţi- sunt prin oraşul meu. Dovadă fiind că teatrul era şi este în 3 limbi : română, maghiară şi germană. Şî cei mai în vârstă dintre cetăţenii acestui oraţ ştiu cele 3 limbi!

Am fost la Muzeul de Artă, unde am vazut lucrariile lu` Baba, superb! Am mâncat papa bun de la KFC ca un adevarat musafir, în P-ta Unirii pe băncuţe, unde am aflat că Domul are turnuri mici ca să nu fie atacat de turci. Apoi tip til, am luat-o spre P-ţa Traian. Pănă acolo am dat de nenumarate palate. Acolo ne-a asteptat un tramvai mai vechi ca mine. Un tramvai pe care eu nu l-am apucat, cu măsuţe şi o bibliotecă, fabricat în România, cu care am facut un mic tur al oraşului: P-ţa 700, Centru, P-ţa Maria şi am coborât în P-ţa Bălcescu. După un popas care l-am avut pe scăriile bisericii din Bălcescu am facut pauză de limonadă  la hală într-un loc lejer- Scârţ. Chit că sunt timişoreancă get ”pă” get a fost prima oară când am calcat acolo, dar cu siguranţă nu va fi ultima.

Apoi am pornit spre P-ţa Maria, de unde a pornit Revoluţia din `89, pe care nici pe aia nu am prins`o. Câteva poze pe malul Begăi şi apoi am terminat plimbarea la o ‘nefli’ în Porto Arte.

Nimeni nu a simţit durerea de picioare până când nu ne-am pus la o masă. Am stat, am băut, am povestit, am râs, am facut dinamică!! De acolo ne-am pregătit pentru bălăceală şi party la cabana din Şag, unde au fost cazaţi adevăraţii musafiri. Am băut, ne-am distrat, am facut lumea mai tânără,am facut baie târziu în noapte. A fost superb, cu oameni minunaţi.

Concluzie? Mai vreau. Am avut un timp atât de minunat cu Timişoara mea şi cu aceşti oameni minunaţi încât nu m-aş sătura niciodată! Mii de mulţumiri sponsoriilor Blue Air, Porche Timişoara, Hotel Timişoara, KFC, Trabucuri şi nu în utimul rând Nebunoasei, Cristinei, Raul şi lu` Daniel Sima, pentru că toţi ştim : fără ei nimic din aceste minunăţii nu s-ar fi întâmplat! Sunt extrem de copleşită pentru ce au făcut şi cât suflet au pus în orice chestie, cât de mică a fost!

Bloggerii timişoreni care au fost prezenţi : Tomata, Crinutza, Richie, Daciana, Ovi, Corina, Dan, Sora, Elena, Milo, Sîrg, Ily, Adelina, Alex Bleau, Cristi, Boghi, Bloo, Adi Dragoş,Deme ,Dan Patrascu, dacă am omis pe cineva, cu siguranţă îi găsiţi prin posturile legate de #timişoaranoastră.

Concluzie #2? Cum a spus Nebuloasa :” bloggerii nu sunt o sectă care se acund în faţa unui monitor, sunt oameni care au viaţă, se distrează, se îmbată, discută, trăiesc deci au o viaţă în afara monitorului”

Ar mai fi multe de spus, dar cu siguranţă găseşti la cei mentionaţi mai sus! 🙂

Timişoara vă saluta!

P.S au mai rămas multe de spus pentru a le pune într-un singur post! Găşiţi informaţii pe blog’urile menţionate mai sus!!! La fel şi poze!

Advertisements

2 thoughts on “D’şoara Timişoara-rafinată din 1900 până azi

  1. Pingback: Tweets that mention D’şoara Timişoara-rafinată din 1900 până azi « Nicoletta -- Topsy.com

  2. Pingback: Multumesc pentru tot! | Blogu' lu' creaţa

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s